Gelozia
– dovadă de iubire?
M-a
întrebat cineva acum câteva zile dacă sunt geloasă…. Deși din instinct am vrut
să spun „nu” – și chiar am spus – în sinea mea întrebarea m-a pus pe gânduri. Nu,
nu sunt o persoană geloasă, însă uneori mă supără anumite lucruri, nu atât în
relația mea, dar și privind alte relații din afară.
Gelozia mi se pare un sentiment dus
la extrem. Există foarte multe cazuri în care această preocupare pentru
partener/ă este dusă dincolo de limitele acceptate. Dacă nu se sfârșește cu
acțiuni foarte violente, gelozia este acceptată și de societate și de parteneri
în cuplu. Să fie oare normală?
Nu cred. Consider că este o dovadă
de lipsă de încredere. Dar, din moment ce ești implicat într-o relație, înseamnă
că iubești persoana respectivă și ai încredere în ea. Așadar, unde este
problema? Nu poți să iubești o persoană care nu îți inspiră încredere. Deci:
ori iubești ori esti gelos. Nu se poate amândouă.
Mulți mă vor acuza. Sunt mulți cei
care au relații vechi și totuși sunt geloși. Atunci este vorba de o altfel de
gelozie. Este doar o grijă exagerată rezultată din lipsa de încredere a
persoanei geloase în propriile forțe, în propria persoană. Dacă tu te
subestimezi și consideri că nu ești suficient de bun pentru persoana
respectivă, asta nu înseamnă că este ea de vină sau că te înșeală. Înseamnă că
trebuie să îți rezolvi propriile probleme.
Așadar, am ajuns la concluzia că nu
sunt geloasă, ci doar precaută. Toate întâmplările din relațiile celor ce mă
înconjoară m-au făcut să fiu mai atentă la ceea ce ne înconjoară relația. Și nu
cred că este un lucru greșit.
M-am dus cu gândul și mai departe. El
este gelos? NU. Sigur. Și îmi convine? Nu prea. Ciudat, nu? Această concluzie
m-a surprins și pe mine. Mă așteptam să mă bucur că nu este gelos (În sensul
bun). Se pare totuși că lipsa lui de interes când vine vorba de eventualii
„pretendenți” mă deranjează. Adică cum, nu crede „că pot”? Sau știe că nu aș
face niciodată nimic care să ne pună în pericol relația. Da, așa este mai bine.
J
Concluzia… nu este bine să fi gelos.
Nu trebuie să depășești o limită a bunului simț. Dacă destinul vrea ca tu să fi
înșelat/ă, vei fi. Așadar, nu te amărî singur/ă și bucură-te de ceea ce ai
deja. Nu trebuie să dai nici în extrema cealaltă, să nu manifești nici cel mai
mic interes pentru relațiile sau anturajul partenerei/ului. Adevărul este
undeva la mijloc.